Cum estimam pretul actiunilor pentru emitentii care nu acorda dividende si isi folosesc resursele financiare pentru a-si rascumpara propriile actiuni sau pentru a-si creste mai rapid afacerile? Un raspuns la acesta intrebare este metoda Mida pe care am dezvoltat-o in urma cu mai multi ani si pe care am perfectionat-o pe parcurs.
Spre deosebire de “DDM” (Dividend Discount Model), aceasta tehnica utilizeaza ca date de intrare EPS, BV si costul capitalului. Din acest punct de vedere prezinta doua avantajele importante fata de tehnica precedenta:

  • poate fi utilizata atat pentru emitentii care acorda dividende, cat si pentru cei care nu au acest obicei;
  • se preteaza atat pentru companiile care au profit, cat si pentru cele care produc pierderi.

Principalul sau dezavantaj, ca, de altfel, al tuturor metodelor care au la baza  informatiile financiare ale emitentilor, este acela ca ignora evenimente majore care pot aparea intre aceste raportari si care pot afecta major afacerile si/sau cotatia actiunilor companiilor in cauza (probleme de finantare, falimentul principalului client, context exceptional al pietei bursiere etc,). Acest “handicap” este dificil de anticipat si de cuantificat si se poate materializa sau nu.
Am prezentat mai jos rezultatele aplicarii acestei tehnici pentru simbolul “SNG”, utilizand raportarea
semestriala a acestuia, la fel ca si in cazul “Dividend Discount Model”, pentru a va putea face o prima impresie comparativa. Observati ca pretul estimat pana la raportarea la trimestrul III (16 noiembrie) este de 34.87 lei (cca. +8.0% fata de pretul din momentul raportarii semestriale), foarte aproape de maximul atins in aceasta perioada (35.3 lei). Probabil ca in lipsa dividendului suplimentar (acesta este exemplu cat se poate de nimerit de eveniment dificil de anticipat si de cuantificat), acuratentea estimarii ar fi fost mai mare. Chiar si asa, diferenta este de doar 1.2%!!!